~ Here be spoilers ~

Saturday, July 6, 2013

do not disturb the family. they are already disturbed.

mi-a picat foarte bine stoker, un film curat si frumos cu mia wasikowska, nicole kidman si matthew goode.

in sfarsit, un film unde gena raului e asumata fara sa fie aroganta. o naturalete fenomenal de misto. wtg chan-wook park. 




Sometimes you need to do something bad to stop you from doing something worse.

We don't need to be friends. We're family.


You know, I've often wondered why it is we have children in the first place. And the conclusion I've come to is... At some point in our lives we realize things are screwed up beyond repair. So we decide to start again. Wipe the slate clean. Start fresh. And then we have children. Little carbon copies we can turn to and say, "You will do what I could not. You will succeed where I have failed." Because we want someone to get it right this time. But not me... Personally speaking I can't wait to watch life tear you apart.

ultima melodie din film, absolut seducatoare.

Thursday, May 9, 2013

lincoln

n-am de gand sa vad filmul asta dar ruleaza acum in background si nu vreau decat sa spun ca aproape-mi dau lacrimile de cat de bun actor e daniel day lewis, practic.

de la my left foot incoace...

Sunday, May 5, 2013

"everyone gets old. not everyone grows up"

ceva facut de jason reitman + diablo cody ar fi trebui sa iasa beton... dar young adult mi s-a parut un film prost acum vreun an cand l-am vazut (scotocesc in posturile-draft stocate in blog din vremuri imemoriale - n-am apucat sa le termin si deci nu le-am dat submit nici dupa atata amar de vreme).

adica... s-a vrut comedie? dar comedia nu te face sa-ti fie mila de personaje, chiar daca comedia inseamna tocmai sa faci personajele sa sufere; si atunci?! mi-a fost efectiv jena de personajul lui charlize  dar hei, macar a desteptat ceva in mine, sau cum era... oricum, de majoritatea personajelor din young adult nu poate decat sa-ti fie mila pentru ca firescul e atat de firesc incat ajunge sa fie nefiresc, si cine dracu' vrea sa vada un film in care toata lumea e lame fara sa fie funny? eu una sigur nu.

plus ca theron mi s-a parut a fi un miscast, as fi ales o actrita banala si potential draguta, nu una frumoasa cu potential de banalitate.

bun, si in filmul asta, totusi, de cine ne batem joc si pe cine indragim? ch. theron is not a real bitch so that you can respect her, but she's not a brilliant comedian either - so you can't look up to her in that respect either, no pun intended :D

deci, skip it.

Monday, April 1, 2013

the professional amateur.

what i learned from the silver linings playbook: when life's hard, be easy(-breezy). moreover: celebrate mediocrity with abandon!

/puts on dance shoes




Tuesday, March 12, 2013

cinicul care credea in miracole

foarte, foarte bun life of pi, atat de superb vizual, atatea teme frumoase si triste, foarte pe sufletul meu. nu mai plansesem demult la un film. nu inteleg cum de a putut lua argo oscarul. sau inteleg, dar e de cacat.

awesome job, ang lee.


Tuesday, February 5, 2013

"this is the best bad plan we have, sir"

pe masura ce plotul se builduia orgasmatic si tensionant in argo, mi-am dat seama ca-mi lipseste ceva. aveam nevoie de mai multa informatie despre cei sase ostatici - daca au copii, ce mananca, ce au lasat acasa in sua, dracu stie, ceva extrem de personal care sa ma induioseze, sa ma faca sa relationez, sa empatizez, sa sufar, sa-i vreau in viata samd.

pana la un punct in film cand nevoia mea a devenit complet lipsita de sens si mi-am ras in barba. that was not the fucking poooooint.

adicatelea, cum ar veni, mi-o si imaginez pe mama lui ben affleck: fa-te, mama, si tu om serios, profesor, doctor, avocat, lasa prostiile astea cu actoria, filmele, vrei sa rada lumea de noi? sau whatever crap ne ziceam mama cand eram mici.

sure, we can help people, but we have to look like heroes while doing it. si daca misiunea dadea cu fail,  cine ar fi aratat ca un clovn? pai, intreaga america. entertainment industry, you say? involved in serious national security business? what a slap in the face! that's a no-no.

apoi, mi-a placut mult ca filmu-i sobru si sec (desi mi-ar fi placut si mai mult sa vad mai multe replici by alan arkin & john goodman).   

in rest, sigur, yay the us. oh yeah and fuck canada too! - tocmai ce-am citit ca ben affleck a trebuit sa adauge un blabla de final cum ca multumim canadei fara de care noi n-am fi putut... rofl.

deci, dati-i domne oscaruri cu galeata, ca-i facut dupa reteta - i won't mind. 

da' sincer, mai bun a fost wag the dog :)

Saturday, January 19, 2013

Tuesday, January 8, 2013

the hobbit.

vineri seara am fost in culmea fericirii pentru ca am vazut the hobbit. desigur, e un film in care nu se intampla nimic, asa cum s-a simtit datoare sa-mi puncteze toata lumea, pentru ca dear people, these are modern times si din filmele astea trebuie scosi bani, deci da, au impartit o carte de 200 de pagini in trei filme, da, se lanseaza cate unul pe an, ca si in celelalte 9.999 de cazuri de ecranizari epice de bestsellers, do your math so i don't roll my eyes at you. puteau sa faca si o heptalogie, hell, astept cu nerabdare cand cineva se va gandi sa faca un serial dupa tolkien.

ca na, eu nu pot fi decat subiectiva, mi-e mult prea draga legenda, lumea aia, cartile, filmele si autorul, drept intrucat nici nu ma simt datoare sa fiu obiectiva (btw, cititi traducerea catincai ralea, nu cea mai recenta a irinei horea).



cu atat mai mult cu cat in timpul filmului, cel mai probabil din cauza creierului receptiv si a sufletului incalzit, am avut o revelatie extraordinara (pe care o sa ma abtin a o intina cu atribute de tipul "new year's resolution"). o sa incerc sa n-o pierd din vedere.

ce-o mai fi, om mai vedea.


copywriterul de televiziune. manual de utilizare (text scris acum 5 ani)


trebuie sa-ti cunosti copywriterul si sa-l iei ca atare. nu incerca niciodata sa-l schimbi; daca n-ai reusit sa schimbi pe nimeni altcineva, de ce ti-ar reusi operatiunea asta cu el? copywriterul nu se schimba, el devine tot mai mult acelasi.

copywriterul se poate purta si pe fata, si pe dos. uneori are doua fete, e drept. el devine complicat atunci cand e cu curu'n sus, dar e de datoria ta sa-l intelegi.

poti sa ai relatii extraprofesionale cu copywriterul tau; ba chiar e indicat. asta va face colaborarea dintre voi mai stransa. perfectibila fiind, ea se poate perfectiona prin legaturi de suflet sau de trup. ambele variante sunt recomandate. mai ales ca daca ati baut o noapte intrega impreuna, a doua zi tot impreuna veti intarzia la serviciu.

incompatibilitatea ta cu copywriterul se rezolva in felul urmator: a. nu se rezolva si il suporti; b. deveniti compatibili prin compromis, practicare de yoga si un mod de viata cat mai zen; c. iti iei altul cu care te potrivesti mai bine.

un copywriter se rodeaza prin buna purtare. prin aceeasi buna purtare i se amplifica si capacitatile creative. deci, poarta-te bine cu copywriterul tau, utilizeaza-l corect si te vei bucura pe deplin de el. daca te astepti sa-ti ascuta creioanele, sa-ti prepare cafeaua, sa-ti faca ordine pe birou, sa-ti ia partea in fata directorului de creatie, sa se coalizeze cu tine impotriva brand managerului sau a client serviceului, sa-ti fie cateodata secretara si sa-ti aduca pranzul sau cate o shaorma din dristor in miez de noapte inainte de vreun deadline, trebuie sa-l rasplatesti. ai grija sa-l recompensezi voalat si diplomat, ca sa nu aiba cumva impresia ca e tarfa ta. marele secret al relatiei tale cu copywriterul este urmatorul: el va fi intotdeauna tarfa ta; dar este esential sa nu te porti cu el ca atare. pentru a functiona la capacitate maxima, el nu are nevoie sa stie asta.

reciprocitatea este o conditie esentiala a unei relatii bune cu copywriterul tau. ce tie nu-ti place, nu-i face nici lui. ce-i place lui trebuie sa inceapa sa-ti placa si tie. desigur, cum spuneam, si reciproca e valabila. de-aia lucrati impreuna, pentru ca sunteti asemanatori. si sunteti asemanatori pentru ca lucrati impreuna. dar daca nu sunteti la fel, veti fi altfel in cele din urma. pentru ca el are deosebita si rara calitate de a se absorbi in fiinta ta daca stii sa-l ghidezi catre acest scop.

de vreme ce e de profesie copywriter, acesta si-a castigat automat dreptul sa fie snob. nu comenta cand remarci ca asculta formatii care nici macar nu exista inca; ca vede filme pe care nu le-a vazut nimeni; ca-si goleste cartea de credit ca sa-si cumpere cduri cu trupe obscure, editii cu autograf din clasici si filme de autor, parfumuri in editie limitata sau haine de culoare verde voma, maro indescriptibil, albastru vanataie, roz leucoplast ori galben nicotina.

feedbackul la ideile copywriterului tau va exclude automat formulari de tipul “s-a mai facut”; “mai citeste si tu o carte”; “nu inteleg conceptul”; “si beneficiul care e?”; “ce e cu cacatul asta?!”; “vad ca ti-ai schimbat dealerul si nu m-a anuntat”; “headul asta sa ti-l pui tu ca epitaf”; “si fiu-meu, care e in clasa intai, scrie mai bine”; “esti la pms?”. copywriterul este o fiinta sensibila; el trebuie menajat cu diplomatie, cu ajutorul frazelor gen “cool… si totusi, chestia de data trecuta era bestiala”; “mie-mi place, dar n-o sa-i convina clientului”; “did you lose your mojo? hai ca te ajut eu sa-l gasesti”; “vrei ciocolata?”; “ce bei?”; “luna viitoare plec in portugalia; ce vrei sa-ti aduc?”; “iti fac cadou un abonament la luerzer de ziua ta?”; “in contextul asta nu e adecvat ce ai scris; dar imi place cum gandesti”. prin folosirea acestor sintagme, se diminueaza considerabil posibilitatea de a auzi din partea lui lucruri de tipul “grafica asta arata ca o pula cu trei coaie”; “erai beat cand ai desenat?”; “nu m-as uita nici platit la filmul pe care l-ai promovat”; “iar n-ai fost in stare sa te pui in pielea targetului”; “macheta asta zici ca a fost publicata in revista cutezatorii”; “iar m-ai pus sa muncesc degeaba”; “mare tarantino te mai crezi si tu”; “ma dor ochii de la culorile alea”; “asa font n-am mai vazut decat in publicatia practic in bucatarie”.

toti copywriterii sunt destepti, mai putin cei care sunt prosti si au ajuns copywriteri accidental. un personaj intelept a spus odata ca in romania toata lumea se pricepe la fotbal, la politica si la publicitate. un alt personaj intelept a adaugat: si la productia de televiziune. de unde rezulta ca orice idiot poate ajunge copywriter. prin urmare, daca ai avut norocul sa ai parte de un copywriter inteligent, flexibil si intelegator, pastreaza-l; se spune ca nu mai exista prea multi pe lume. un art director sau un producator va fi intotdeauna mai intelept decat copywriterul sau; dar el nu are nevoie sa stie asta. el e prea exuberant, spontan, boem si zapacit ca sa se ocupe cu intelepciunea. asta e apanajul tau.

nu uita chestia asta cand urci pe podiumul vreunui festival, cand faci praf prima tv sau cand te bucuri de premiul castigat la vreun concurs intern: tu niciodata nu lucrezi singur. tu intotdeauna lucrezi cu el. succesul va fi al amandorura; la fel si esecul.

copywriterul este un animal mic, nazuros si duios; utilizat corect si exploatat tandru, el iti poate aduce nebanuite succese profesionale si nesperate reusite personale.

tine minte: cum iti construiesti copywriterul, asa il ai. creatia la patru maini, doua creiere si doua inimi nu-i opera usoara.

Thursday, January 3, 2013

joseph gordon-levitt: full frontal

am vazut ieri un film bun... ok, bunicel, decent, peste medie cu joseph gordon-levitt (pentru care am o slabiciune, nu mi-e exact clar de ce): premium rush, in care asta micu' si simpaticu' e un curier pe bicicleta in new york (smart, nu?) care, vezi-doamne, renuntase sa studieze pentru o cariera in avocatura ca sa calareasca o bicicleta fara frane. 



anyway, filmu-i de vazut dar voiam de fapt sa scriu despre cel pe care n-am reusit azi sa-l vad dar ruleaza acum undeva in the background: looper. ei bine, din pacate cineva a fost de parere ca in filmul asta acelasi jgl ar trebui sa poarte lentile de contact colorate, iar altcineva a fost de acord... fail. parca-l aud pe rian johnson: guys, has everyone on set seen la confidential? right. and drive? right. that's the mix i need  to see on joseph's face. let's do this, let's start working those eyebrows upwards! acestea fiind zise, tipul in chestiune e un om care face filmele sa arate foarte bine, asa cum a facut de exemplu cu brick.



si uitandu-ma in drafturile mele pentru blog, unde scriu titlurile filmelor pe care le-am vazut dar despre care n-am avut cand sa scriu =)), descopar 50/50, un film cute si trist, daca in locul lui jgl era ales poate un actor mai frumusel-papusel am fi putut zice linistiti ca e un film pentru femei, dar nu :). e un film neserios despre un subiect extrem de serios si eu cred ca asta-i mereu o alegere buna. a doua chestie tare ar fi seth rogen. de vazut!