~ Here be spoilers ~

Sunday, July 22, 2007

come on, sit down and make me miserable

blood diamond. complet pasabil. nu-mi imaginam ca n-o sa-mi placa deloc, dar nu m-a incantat cu absolut nimic. nu m-a sensibilizat povestea. jennifer connely nu mi-a placut niciodata. leo di caprio e tatic, ca aproape intotdeauna.

the covenant. un film despre cumming of age la teenage sorcerers, transferuri de putere, alea. nu pierdeti timpul.

freeway de matthew bright. daca nu e cel mai prost film cu pretentii din lume, atunci cu siguranta e in top 5. se vrea a fi o satira [sau cel putin asa sper. bright o fi vazut ceva de todd solondz? pe tipul cel rau il cheama wolverton, iar genericul de inceput are grafica de basm. literalmente. cum care basm? scufita rosie. little red riding hood. and who the fuck was hood, btw?]. o copilita abuzata de toate rudele ajunge ba la inchisoare, ba pe autostrada, ba in ghearele lupului cel rau si in cele din urma ajunge bine. reese, fata cu lingura, e atat de detestabila incat iti vine s-o apuci frumos de ceafa si s-o izbesti ritmic cu capul de primul perete intalnit in cale. kiefer sutherland si brooke shields, aproape la fel de penibili ca si reese, daca e posibil asa ceva. no feelings, no laughs, not a single thing.

big nothing. o comedie… insuficient de comica. de jean-baptiste andrea. cu [parca prea multe] twists & turns. foarte buni david schwimmer si simon pegg [impreuna].

free jimmy. o animatie despre un elefant de circ narcoman si ciudatii care graviteaza in jurul lui. mi-ar fi placut sa rad mai mult, dar nu e atat de funny pe cat pare. voci: woody harrelson, simon pegg, kyle maclachlan, david tennant.

behind the mask - the rise of leslie vernon. un mockumentary foarte funny pe alocuri. ideea e excelenta. basically, ce face un criminal in serie in timpul liber? da interviuri ca sa impartaseasca din experientele sale. cu metode, cu strategii, cu tot tacamul. filmul ar fi foarte tare daca finalul n-ar da cu el de gard rau de tot. de unde pana atunci nu se luase in serios nicio clipa, spre sfarsit se trezesc sa-l transforme din atipic in previzibil. de tot pacatul, vorba colegului azburiciu.

babel. interwoven stories, gen amores perros si 21 grams, in buna traditie innaritu. dar babel e un film care se vrea mare. si grandios. si pompos. pain, tragedy and hope are universal and global and shit. mi-ar fi placut sa fi exploatat mai mult povestea asiaticei. de bifat.

ocean’s 13. misto, atat cat e. nu se vrea nici mai mult nici mai putin decat ceea ce este: un film de popcorn cu barbati faini, in buna traditie cu care ne obisnuiseram. sa nu credeti cumva ca brad pitt e cel mai tare tip din serie. andy garcia all the way, baby!

black sheep. iata un film atat de imbecil, incat e pur si simplu magistral. in noua zeelanda sunt multe ferme. fermele au pajisti. pe pajisti sunt multe oi. oile ne dau noua multa carne, branza, lapte, oua si masline [hai, sa nu ziceti ca nu stiti ce-s alea masline de oaie]. dar trebuie sa ne dea si mai multe, asa ca, modificate genetic fiind, musca oamenii, care se modifica si ei. transformandu-se in oi insetate de sange. la ferma apare fratele stapanului care modificase oile, gata sa se confrunte cu fobia lui ovina. mai apar si niste unii care in timpul liber se ocupa cu protectia animalelor [cum ar fi o gagica practicanta de feng shui pe care o cheama experience]. uahahaha. nu, pe bune, chiar asta e povestea. o poveste de mare lol. oricum, filmul merita 80 de minute, m-am zguduit de ras.

harry potter and the order of the phoenix. crunta dezamagire. as putea sa zic ca e un film corect, daca s-ar fi chinuit sa fie mai putin pe langa carte si mai mult in ea. dar nici macar corect nu e. atata taiere la sange n-am mai vazut de la craciunurile din copilarie. david yates nu a lasat actorilor nici cea mai mica sansa sa straluceasca. da, stiu, n-a fost loc / timp / mod. pana mea, mi se pare un film facut doar pentru ca saga trebuia sa continue. zero accent pe rolurile episodice, care sunt esentiale in hp-uri [in carti, vreau sa spun]. copiii aia par ca s-ar chinui sa faca treaba, dar cand nu esti lasat, ce dracu poti sa faci. ma rog, l-am vazut acum doua zile in versiunea cam, ca nu mai aveam rabdare. cand ma duc la multiplex sper sa ma bucur macar de… decoruri… pffft.

sheitan. e facut de un tip dintr-o gasca de artisti [actori, regizori, muzicieni] care se numeste kourtrajme si care, gratie prietenului lor vincent cassel, a avut diverse contributii la multe filme in care a prestat anterior-mentionatul, cum ar fi seria ocean’s. filmul e o dementa superbissima si pastilata de horror-comedy, plina de simboluri si de aluzii la religie, globalizare, imigratie si mai cate altele. are sex, are compartamente tipice de teens trazniti, funny si intarziati, are scariness, are ritm, dinamism, emana vitalitate, are muzici, are de toate, totul garnisit cu o unda de grotesc induiosator. cassel e foarte-foarte tare in rol de ingrijitor lunatic de casa de la tara care se deda la ritualuri satanice.

cashback. un film surprinzator de frumos despre dragoste, tinerete, arta, frumusete si… ar mai fi chestii de zis, da’ stiti cum e, cand te-apuci sa vorbesti despre dragoste, totul devine o fiertura pentru pisici. mai bine va uitati la film, ca merita 100%.

black snake moan. samuel l. jackson si christina ricci sunt fuckin fabulous. a, e si justin timberlake pe-acolo. un film refreshing, foarte cu miez, despre cum se inlocuiesc oamenii atunci cand se duc la dracu. si despre incapatanarea de a-i imblanzi. lucrul care m-a impresionat cel mai mult a fost bunatatea [ma refer la ceea ce se numeste kindness of the heart] foarte bine dozata de jackson in construirea personajului. un film induscutabil de misto.

blacksnakemoan26.gif