~ Here be spoilers ~

Saturday, February 21, 2009

GQ, nr. 2, martie 2009

Poate crezi că ai răspunsuri la toate întrebările și ești de părere că ți se cuvine totul, fiindcă ești unic și special. Poate n-a fost nevoie să lupți niciodată pentru nimic. Poate ai fost doar o altă oaie într-o turmă uniformă și n-ai ieșit cu nimic în evidență. Poate că faci parte dintre cei care au avut bani de la părinți și nici o idee. Poate că aceia care nu-ți seamănă îți sunt indiferenți, sau poate te enervează atât de tare încât i-ai omorî pe toți dacă ți-ar sta în putere. Poate nu ai avut niciodată ceva în care să crezi cu putere. Poate că ești de părere că politica e o aiureală cu care nu merită să-ți pierzi timpul. Poate nu ai pus niciodată interesele celorlalți mai presus de ale tale. Sau, poate, pur și simplu, ești prea ocupat să-ți pese de ceilalți. Dacă ești toate astea sau doar câteva, atunci nu te uita la Milk. Nu-i de tine.

Dacă însă nu te recunoști în cele de mai sus, regalează-te cu performanța lui Sean Penn din cel mai recent film al lui Gus Van Sant. Nominalizat la 8 premii Oscar, acesta reprezintă a doua încercare (de această dată reușită) a lui Van Sant de a face un film despre Harvey Milk. Milk a fost unul dintre cei mai cunoscuți politicieni și activiști americani. Deși a avut o carieră scurtă în politică, a luptat pentru drepturile homosexualilor, devenind o figură celebră a comunității gay. El este cel care a făcut America și lumea întreagă să admită ca un reprezentat al unei minorități sexuale poate avea succes în politică și în viața privată. Cât despre film, putem afirma fără ezitare că Sean Penn a pus-o. De un premiu Oscar.

În piesa “Negustorul din Veneția” de Shakespeare, cămătarul Shylock îi cere lui Antonio, în loc de bani, o jumătate de kilogram din propria sa carne. În Seven Pounds, Will Smith e gata să cedeze vreo șapte. Inclusiv organe interne.

E greu de vorbit despre “Seven Pounds”. Dar trebuie să știi că… it’s not for sissies. La a doua colaborare cu regizorul Gabriele Muccino, după “The Pursuit Of Happyness / În căutarea fericirii” (2006), Will Smith face un rol ru-pă-tor alături de Rosario Dawson. E suficient să spunem că personajul lui Will e protagonistul unui accident în urma căruia mor șapte persoane, cu tot cu viitoarea sa soție. Hăituit de remușcări cumplite, acesta încearcă să ajute oameni nevoiași, după ce-i supune la diverse teste, pentru a se convinge că merită într-adevăr. Însa acest ajutor e… împins la extrem. Cum ziceam, nu-i un film de văzut, totuși, într-o duminică după-amiaza. Nu de alta, dar după o să fiți ușor dărâmați. Și n-o să mai aveți niciun chef de treburile administrative aferente unei seri de duminică.

Watchmen

De la regizorul lui “300”. Dacă îți plac în general ecranizările după benzi desenate, o să iubești“Watchmen”. Credeai că a fi superou înseamnă să fii infailibil? Ei bine, te înșeli. Li se întâmplă chiar și celor mai buni dintre noi. De văzut cu băieții, neapărat în 3d, ca să te simți parte a lumii în care supereroii costumați fac parte din peisajul cotidian.

Doubt

Scandal cu iz de pedofilie și gelozie într-o școală catolică, unde un preot devine mult prea afectuos cu un elev de culoare. Ecranizare după o piesă care a câștigat premiul Pulitzer, scrisă chiar de regizorul John Patrick Shanley. Cu oscarizații Philip Seymour – Hoffman și Meryl Streep. De văzut cu prietena cea mai bună, la cinema.

Two Lovers

Se zice că între două nu te plouă, dar nici bine nu-ți e. Un tip are de ales între o fată drăguță pe care i-o prezintă părinții și o nouă și fascinantă vecină. De văzut cu iubita, pe canapea. Ei o să-i placă de Joaquin Phoenix, ție de Vinessa Shaw, și pe amândoi o să vă enerveze Gwyneth Paltrow.

No comments:

Post a Comment