- #rasu'plansu'

a young doctor's notebook.

exceptional. cu jon hamm si daniel radcliffe, dupa bulgakov.

bgs magazin

Dawn of the Planet of the Apes este cu siguranță în top 3 filme ale verii. Dacă ați văzut Rise of the Planet of the Apes acum trei ani, vă va ajuta să-l savurați, dar nu e esențial. Andy Serkis, obișnuit să joace creaturi impresionante (a fost Gollum în The Lord of the Rings) și campion al tehnicii motion capture este acum Caesar, un leader în toată puterea cuvântului - mult mai capabil decât mulți dintre aceia pe care îi veți cunoaște printre oameni.  

The Other Woman  e un film light cu Cameron Diaz și Leslie Mann, pe care o veți găsi de obicei numai în comedii simpatice. Cele două decid să-i dea o lecție bărbatului din viața lor (care se întâmplă să fie unul și același), conform dictonului "€œSisters before misters". Women power!

Dacă v-au plăcut filmele / cărțile Hunger Games, veți iubi și Divergent - o distopie despre o lume împărțită în facțiuni, în cadrul cărora oamenii sunt ținuți foarte bine sub control. De învățat cum să nu te conformezi și să nu accepți nici o etichetă. Și de mulțumit lui Jennifer Lawrence, protagonista din Hunger Games, care a sfătuit-o pe Shailene Woodley să accepte rolul principal în Divergent. Mulțumim, Jen!

De la Iron Man încoace, puțini au fost supereroii care erau și supercomici.  Guardians of the Galaxy promite - și cu siguranță va livra - o gașcă de haioși care, cum altfel, vor salva lumea.  

Dacă vă place Robert Downey Jr. și vă doriți să-l vedeți și într-o altă ipostază decât aceea de miliardar, playboy, filantrop, The Judge, care se lansează la începutul lui octombrie, va fi o alegere bună. În film îi mai regăsim pe superba Leighton Meester (Blair din "€œGossip Girl”), Vera Farmiga și Billy Bob Thornton.

 

Era o vreme în viață fiecăruia dintre noi când puține lucruri erau mai importante decât pizza și desenele animate. Teenage Mutant Ninja Turtles vin din septembrie și în România și promit o escapadă cu toate ingredientele necesare unei distracții pe cinste (inclusiv Megan Fox).

don't bother

brave

the cabin in the woods - wtf? nu. aceasta shaorma cu de toate, aceasta varza imbacsita si ridicola, nu.

the campaign

black death - mda, nu. good intent, sean bean ratacit cumva pe-acolo, dar nu.


tremors - hai mai bine sa nu. deschizator de drumuri, niste sequeluri, remake uri curente etc. - poate mai degraba, macar efectele nu sunt asa ridicole. dar asta sforaie a americanisme.

unrest - nu. doar pentru fanaticii genului care se plictisesc ingrozitor. cum dracu' am dat eu peste filmul asta, de altfel? cred ca am luat un calup de la toronto afterdark. 

mirrors 2

the crazies

shelter / 6 souls, pacat, putea fi foarte bun, mai ales ca-i facut de doi suedezi.

the hills have eyes 

the rite

insidious


lesbian vampire killers ROFL


tucker & dale vs. evil - yup, it's become a classic.


transylmania auch, no. my brain hurts.


country strong - sa fie, de ce nu. women need this :)). 


submarine

Chuck Norris once urinated in a semi truck's gas tank as a joke... that truck is now known as Optimus Prime. in scena de deschidere a supermegaultrahipermulticalifragilisticei productii transformers 3: dark of the moon avem, practic, suficienta informatie incat sa ramanem loviti in moalele capului de imensitatea tampeniei acestui film si sa nu ne mai uitam la el, dar, daca insistati...

remember me - oh lol ca sa vezi ce twistul vietii, despre ce era filmul asta de fapt. ma lasi... a se scuti.

the company men

red riding hood

thor 

new york i love you

friends with benefits

fast five

bad teacher

margin call

martyrs

30 minutes or less

conan

our idiot brother

super

fright night

the ides of march

real steel

perfect sense

final destination 5

immortals

hugo 

chronicle

we bought a zoo

carnage

the divide

the woman in black

project x

friends with kids

man on a ledge

the inbetweeners movie

batman al treilea

yes, please!

god bless america - daaa, in sfarsit, da.

the end of watch - un asa-zis documentar, un fiction documentary, cum sa-i zic? nicio noutate, dar bine facut, bun, bun de tot, cu jake gyllenhaal si michael pena, de david ayer care a mai facut un film care mi-a placut mult, harsh times.

first position - un documentar, pe bune de data asta, si impresionant pentru cei care iubesc dansul, despre cum e sa fii adolescent dansator si sa te antrenezi pentru una dintre cele mai importante competitii mondiale. 

the queen of versailles - tot un documentar destul de scary despre un cuplu de multimiliardari care-si construiesc, ei da, cea mai mare resedinta de locuit in istoria sua. a luat premiul pentru regie la sundance, deci e de vazut si apreciat chiar daca tema e imbecila. 

pitch perfect - teen-y weeny comedy, foarte misto.

the perks of being a wallflower, well, putea sa fie mult mai bun, mai putin de bun simt, cu mai mult zbucium, dar oricum bun, de vazut. i-am apreciat foarte mult atemporalitatea. minunat acest ezra miller.

warm bodies - cute si decent. as fi preferat sa se lanseze mai demult, ca deja s-au fumat excesiv productiile cu zombies. yay nicholas hoult!

this is 40 - veri nais, cu femei frumoase, cu judd apatow si gasca, lena dunham prin zona etc. bun.

tesis - foarte misto. de vazut neaparat pentru fanii amenabar si agatha christie, sa zicem :).

de vazut neaparat, candva, in viata asta, 28 days later - n-am vazut de multa vreme un horror care m-a miscat atat de mult; mai-mai sa-mi dea lacrimile, si nu de frica, ci de incarcare emotionala. si-acum ma trec fiorii cand ma gandesc la ochii aia inghetati ai lui cillian murphy. yay danny boyle. si de vazut si 28 weeks later, desigur, chiar daca nu-i de el.

i spit on your grave - de vazut doar daca te-a inselat iubitul si ai acasa o masina de tocat carne pe care o mai si folosesti din cand in cand. mie mi s-a parut funny. woman power, astea.

the girl with the dragon tattoo - l-am vazut de doua ori, adica am dat bani pe el la cinema de doua ori. e... fincher. e un film chiar bun. zic eu care am citit cartile (volumul doi chiar cand am stat in suedia, megacliseu) si am vazut si trilogia suedeza. context in care, evident, m-am dus la cinema cu ditamai prejudecatile gen stai sa vezi ce basina americana o sa vad. dar filmul american al lui fincher e foarte bun si, well, it gives you the creeps, a desteptat multe lucruri in mine. e bun. si daca stai si te gandesti cea mai misto treaba e ca ai ocazia sa compari doua ecranizari de pe doua continente, din doua scoli, o megaproductie si o curatenie din asta nordica. foarte tare. pe mine m-au cucerit.

paranormal activity 2, doar daca ati vazut 1 si va intereseaza o explicatie  - simplissima si banala, de altfel.

identity, da, s-a mai facut, da'-i bun.

haute tension - din nou aja, recunosc ca mi s-a parut o tampenie in ele din urma dar cred c-ar trebui sa primeasca, totusi, credit pentru noul unghi / schimbarea perspectivei.

dogtooth - de bifat. brrr.

due to my love for nordics, i have to say... de bifat si insomnia. da, ala al lui nolan de acum 10 ani.

the kids are allright - da, e foarte bun, e superb ca o vacanta in sudul frantei sau al italiei, da, e ala cu scandalul ultrasilor ortodoxisti de la mtr lol.

i love you phillip morris - e foarte cute, cat nu-l suport eu pe jim carrey, well, e bun.

cedar rapids - pentru fanii the office :)

it's kind of a funny story - zack galifianakis, si cu asta am spus tot.

paper man :)) e indie-idiot, sa zicem, dar da, ok.

despicable me - excelent, sper ca si partea a doua e macar la fel de buna.

how to train your dragon

paul - foarte simpatic, probabil unul dintre cele mai bune ale lui 2011. i <3 font="" pegg.="" simon="">

rabbit hole - auch, da. e facut de baiatul cu shortbus si hedwig & the angry inch. foarte tari toate trei.

the king's speech :)

winter's bone

hunger games

hunger games: catching fire

true grit

black swan

pina

drive

antichrist

melancholia 

crazy stupid love

the rum diary
chico y rita

la piel que habito

21 jump street

undeva la palilula

nueve reinas

layer cake

mama

enemy

her enemy

joaquin phoenix vs. jake gyllenhaal

portia doubleday vs. melanie laurent

amy adams vs. sarah gadon

her vs. enemy

 

 

 

the latest hangover si alte nume de echipe in teambuilding.

probabil cel mai ne-amuzant film al anului.

do not disturb the family. they are already disturbed.

mi-a picat foarte bine stoker, un film curat si frumos cu mia wasikowska, nicole kidman si matthew goode.

in sfarsit, un film unde gena raului e asumata fara sa fie aroganta. o naturalete fenomenal de misto. wtg chan-wook park. 

Sometimes you need to do something bad to stop you from doing something worse.

We don't need to be friends. We're family.

You know, I've often wondered why it is we have children in the first place. And the conclusion I've come to is... At some point in our lives we realize things are screwed up beyond repair. So we decide to start again. Wipe the slate clean. Start fresh. And then we have children. Little carbon copies we can turn to and say, "You will do what I could not. You will succeed where I have failed." Because we want someone to get it right this time. But not me... Personally speaking I can't wait to watch life tear you apart.

ultima melodie din film, absolut seducatoare.

lincoln

n-am de gand sa vad filmul asta dar ruleaza acum in background si nu vreau decat sa spun ca aproape-mi dau lacrimile de cat de bun actor e daniel day lewis, practic.

de la my left foot incoace...

"everyone gets old. not everyone grows up"

ceva facut de jason reitman + diablo cody ar fi trebui sa iasa beton... dar young adult mi s-a parut un film prost acum vreun an cand l-am vazut (scotocesc in posturile-draft stocate in blog din vremuri imemoriale - n-am apucat sa le termin si deci nu le-am dat submit nici dupa atata amar de vreme).

adica... s-a vrut comedie? dar comedia nu te face sa-ti fie mila de personaje, chiar daca comedia inseamna tocmai sa faci personajele sa sufere; si atunci?! mi-a fost efectiv jena de personajul lui charlize  dar hei, macar a desteptat ceva in mine, sau cum era... oricum, de majoritatea personajelor din young adult nu poate decat sa-ti fie mila pentru ca firescul e atat de firesc incat ajunge sa fie nefiresc, si cine dracu' vrea sa vada un film in care toata lumea e lame fara sa fie funny? eu una sigur nu.

plus ca theron mi s-a parut a fi un miscast, as fi ales o actrita banala si potential draguta, nu una frumoasa cu potential de banalitate.

bun, si in filmul asta, totusi, de cine ne batem joc si pe cine indragim? ch. theron is not a real bitch so that you can respect her, but she's not a brilliant comedian either - so you can't look up to her in that respect either, no pun intended :D

deci, skip it.

the professional amateur.

what i learned from the silver linings playbook: when life's hard, be easy(-breezy). moreover: celebrate mediocrity with abandon!

/puts on dance shoes

cinicul care credea in miracole

foarte, foarte bun life of pi, atat de superb vizual, atatea teme frumoase si triste, foarte pe sufletul meu. nu mai plansesem demult la un film. nu inteleg cum de a putut lua argo oscarul. sau inteleg, dar e de cacat.

awesome job, ang lee.

kevin, we need to talk about dogtooth.

dogtooth & wnttak

"this is the best bad plan we have, sir"

pe masura ce plotul se builduia orgasmatic si tensionant in argo, mi-am dat seama ca-mi lipseste ceva. aveam nevoie de mai multa informatie despre cei sase ostatici - daca au copii, ce mananca, ce au lasat acasa in sua, dracu stie, ceva extrem de personal care sa ma induioseze, sa ma faca sa relationez, sa empatizez, sa sufar, sa-i vreau in viata samd.

pana la un punct in film cand nevoia mea a devenit complet lipsita de sens si mi-am ras in barba. that was not the fucking poooooint.

adicatelea, cum ar veni, mi-o si imaginez pe mama lui ben affleck: fa-te, mama, si tu om serios, profesor, doctor, avocat, lasa prostiile astea cu actoria, filmele, vrei sa rada lumea de noi? sau whatever crap ne ziceam mama cand eram mici.

sure, we can help people, but we have to look like heroes while doing it. si daca misiunea dadea cu fail,  cine ar fi aratat ca un clovn? pai, intreaga america. entertainment industry, you say? involved in serious national security business? what a slap in the face! that's a no-no.

apoi, mi-a placut mult ca filmu-i sobru si sec (desi mi-ar fi placut si mai mult sa vad mai multe replici by alan arkin & john goodman).   

in rest, sigur, yay the us. oh yeah and fuck canada too! - tocmai ce-am citit ca ben affleck a trebuit sa adauge un blabla de final cum ca multumim canadei fara de care noi n-am fi putut... rofl.

deci, dati-i domne oscaruri cu galeata, ca-i facut dupa reteta - i won't mind. 

da' sincer, mai bun a fost wag the dog :)

andrew dominik.

inca unul care aspira sa fie guy ritchie without the sparkle, vezi killing them softly. well, no sparkle whatsoever. in schimb, slo mo, mult slo mo.

not sure if...

the hobbit.

vineri seara am fost in culmea fericirii pentru ca am vazut the hobbit. desigur, e un film in care nu se intampla nimic, asa cum s-a simtit datoare sa-mi puncteze toata lumea, pentru ca dear people, these are modern times si din filmele astea trebuie scosi bani, deci da, au impartit o carte de 200 de pagini in trei filme, da, se lanseaza cate unul pe an, ca si in celelalte 9.999 de cazuri de ecranizari epice de bestsellers, do your math so i don't roll my eyes at you. puteau sa faca si o heptalogie, hell, astept cu nerabdare cand cineva se va gandi sa faca un serial dupa tolkien.

ca na, eu nu pot fi decat subiectiva, mi-e mult prea draga legenda, lumea aia, cartile, filmele si autorul, drept intrucat nici nu ma simt datoare sa fiu obiectiva (btw, cititi traducerea catincai ralea, nu cea mai recenta a irinei horea).

cu atat mai mult cu cat in timpul filmului, cel mai probabil din cauza creierului receptiv si a sufletului incalzit, am avut o revelatie extraordinara (pe care o sa ma abtin a o intina cu atribute de tipul "new year's resolution"). o sa incerc sa n-o pierd din vedere.

ce-o mai fi, om mai vedea.

copywriterul de televiziune. manual de utilizare (text scris acum 5 ani)

trebuie sa-ti cunosti copywriterul si sa-l iei ca atare. nu incerca niciodata sa-l schimbi; daca n-ai reusit sa schimbi pe nimeni altcineva, de ce ti-ar reusi operatiunea asta cu el? copywriterul nu se schimba, el devine tot mai mult acelasi.

copywriterul se poate purta si pe fata, si pe dos. uneori are doua fete, e drept. el devine complicat atunci cand e cu curu'n sus, dar e de datoria ta sa-l intelegi.

poti sa ai relatii extraprofesionale cu copywriterul tau; ba chiar e indicat. asta va face colaborarea dintre voi mai stransa. perfectibila fiind, ea se poate perfectiona prin legaturi de suflet sau de trup. ambele variante sunt recomandate. mai ales ca daca ati baut o noapte intrega impreuna, a doua zi tot impreuna veti intarzia la serviciu.

incompatibilitatea ta cu copywriterul se rezolva in felul urmator: a. nu se rezolva si il suporti; b. deveniti compatibili prin compromis, practicare de yoga si un mod de viata cat mai zen; c. iti iei altul cu care te potrivesti mai bine.

un copywriter se rodeaza prin buna purtare. prin aceeasi buna purtare i se amplifica si capacitatile creative. deci, poarta-te bine cu copywriterul tau, utilizeaza-l corect si te vei bucura pe deplin de el. daca te astepti sa-ti ascuta creioanele, sa-ti prepare cafeaua, sa-ti faca ordine pe birou, sa-ti ia partea in fata directorului de creatie, sa se coalizeze cu tine impotriva brand managerului sau a client serviceului, sa-ti fie cateodata secretara si sa-ti aduca pranzul sau cate o shaorma din dristor in miez de noapte inainte de vreun deadline, trebuie sa-l rasplatesti. ai grija sa-l recompensezi voalat si diplomat, ca sa nu aiba cumva impresia ca e tarfa ta. marele secret al relatiei tale cu copywriterul este urmatorul: el va fi intotdeauna tarfa ta; dar este esential sa nu te porti cu el ca atare. pentru a functiona la capacitate maxima, el nu are nevoie sa stie asta.

reciprocitatea este o conditie esentiala a unei relatii bune cu copywriterul tau. ce tie nu-ti place, nu-i face nici lui. ce-i place lui trebuie sa inceapa sa-ti placa si tie. desigur, cum spuneam, si reciproca e valabila. de-aia lucrati impreuna, pentru ca sunteti asemanatori. si sunteti asemanatori pentru ca lucrati impreuna. dar daca nu sunteti la fel, veti fi altfel in cele din urma. pentru ca el are deosebita si rara calitate de a se absorbi in fiinta ta daca stii sa-l ghidezi catre acest scop.

de vreme ce e de profesie copywriter, acesta si-a castigat automat dreptul sa fie snob. nu comenta cand remarci ca asculta formatii care nici macar nu exista inca; ca vede filme pe care nu le-a vazut nimeni; ca-si goleste cartea de credit ca sa-si cumpere cduri cu trupe obscure, editii cu autograf din clasici si filme de autor, parfumuri in editie limitata sau haine de culoare verde voma, maro indescriptibil, albastru vanataie, roz leucoplast ori galben nicotina.

feedbackul la ideile copywriterului tau va exclude automat formulari de tipul “s-a mai facut”; “mai citeste si tu o carte”; “nu inteleg conceptul”; “si beneficiul care e?”; “ce e cu cacatul asta?!”; “vad ca ti-ai schimbat dealerul si nu m-a anuntat”; “headul asta sa ti-l pui tu ca epitaf”; “si fiu-meu, care e in clasa intai, scrie mai bine”; “esti la pms?”. copywriterul este o fiinta sensibila; el trebuie menajat cu diplomatie, cu ajutorul frazelor gen “cool… si totusi, chestia de data trecuta era bestiala”; “mie-mi place, dar n-o sa-i convina clientului”; “did you lose your mojo? hai ca te ajut eu sa-l gasesti”; “vrei ciocolata?”; “ce bei?”; “luna viitoare plec in portugalia; ce vrei sa-ti aduc?”; “iti fac cadou un abonament la luerzer de ziua ta?”; “in contextul asta nu e adecvat ce ai scris; dar imi place cum gandesti”. prin folosirea acestor sintagme, se diminueaza considerabil posibilitatea de a auzi din partea lui lucruri de tipul “grafica asta arata ca o pula cu trei coaie”; “erai beat cand ai desenat?”; “nu m-as uita nici platit la filmul pe care l-ai promovat”; “iar n-ai fost in stare sa te pui in pielea targetului”; “macheta asta zici ca a fost publicata in revista cutezatorii”; “iar m-ai pus sa muncesc degeaba”; “mare tarantino te mai crezi si tu”; “ma dor ochii de la culorile alea”; “asa font n-am mai vazut decat in publicatia practic in bucatarie”.

toti copywriterii sunt destepti, mai putin cei care sunt prosti si au ajuns copywriteri accidental. un personaj intelept a spus odata ca in romania toata lumea se pricepe la fotbal, la politica si la publicitate. un alt personaj intelept a adaugat: si la productia de televiziune. de unde rezulta ca orice idiot poate ajunge copywriter. prin urmare, daca ai avut norocul sa ai parte de un copywriter inteligent, flexibil si intelegator, pastreaza-l; se spune ca nu mai exista prea multi pe lume. un art director sau un producator va fi intotdeauna mai intelept decat copywriterul sau; dar el nu are nevoie sa stie asta. el e prea exuberant, spontan, boem si zapacit ca sa se ocupe cu intelepciunea. asta e apanajul tau.

nu uita chestia asta cand urci pe podiumul vreunui festival, cand faci praf prima tv sau cand te bucuri de premiul castigat la vreun concurs intern: tu niciodata nu lucrezi singur. tu intotdeauna lucrezi cu el. succesul va fi al amandorura; la fel si esecul.

copywriterul este un animal mic, nazuros si duios; utilizat corect si exploatat tandru, el iti poate aduce nebanuite succese profesionale si nesperate reusite personale.

tine minte: cum iti construiesti copywriterul, asa il ai. creatia la patru maini, doua creiere si doua inimi nu-i opera usoara.

joseph gordon-levitt: full frontal

am vazut ieri un film bun... ok, bunicel, decent, peste medie cu joseph gordon-levitt (pentru care am o slabiciune, nu mi-e exact clar de ce): premium rush, in care asta micu' si simpaticu' e un curier pe bicicleta in new york (smart, nu?) care, vezi-doamne, renuntase sa studieze pentru o cariera in avocatura ca sa calareasca o bicicleta fara frane. 

anyway, filmu-i de vazut dar voiam de fapt sa scriu despre cel pe care n-am reusit azi sa-l vad dar ruleaza acum undeva in the background: looper. ei bine, din pacate cineva a fost de parere ca in filmul asta acelasi jgl ar trebui sa poarte lentile de contact colorate, iar altcineva a fost de acord... fail. parca-l aud pe rian johnson: guys, has everyone on set seen la confidential? right. and drive? right. that's the mix i need  to see on joseph's face. let's do this, let's start working those eyebrows upwards! acestea fiind zise, tipul in chestiune e un om care face filmele sa arate foarte bine, asa cum a facut de exemplu cu brick.

si uitandu-ma in drafturile mele pentru blog, unde scriu titlurile filmelor pe care le-am vazut dar despre care n-am avut cand sa scriu =)), descopar 50/50, un film cute si trist, daca in locul lui jgl era ales poate un actor mai frumusel-papusel am fi putut zice linistiti ca e un film pentru femei, dar nu :). e un film neserios despre un subiect extrem de serios si eu cred ca asta-i mereu o alegere buna. a doua chestie tare ar fi seth rogen. de vazut!

despre comeata. mariu chicos rostogan feat. the wachowskis

problema cu cloud atlas e ca a fost facut intr-o lume suprasaturata de distopii, cel putin din punctul meu de vedere - desi asta-i doar un aspect - si intr-o aceeasi lume suprasatula de filme cu planuri epice diverse. daca era facut pe la un, sa zicem una mie noo sute nouazeci si noo, sau, hai, pe la inceputul anilor doua mii si cinci, pica la fix. si daca e sa gasesc niste termeni muzicali pentru ce se intampla in film, din planurile astea epice rezulta in cloud atlas fie crossoveruri, fie mashupuri, fie remixaje. aaaand then chaos ensues.

de unde am iubit neconditionat trilogia matrix, ajung sa stau cu lupa pe cloud atlas pentru ca, dupa ce cineva mi-l ridicase in slavi vineri, altcineva mi-a dat cu el de pamant azi :). well, mie mi s-a parut ceva ultraepic si pretentios care incearca sa ne explice ca totul are un rost si ca trebuie sa-ti iubesti aproapele peste care te vei mai rostogoli clar in urmatoarele-ti vieti, deci watch out, cause karma's a bitch, don't do unto others what you don't want others do unto you /yawn. apocalypto meets crash meets the fountain meets babel.

apoi, filmul nu mi se pare a fi fost facut cu mare respect pentru privitor, desi e extrem de ambitios. indraznesc sa sustin ca atunci cand editoru-i bun si regizorul iese putin din sine si se gandeste si la privitor, lucrurile sunt mai limpezi. fara a fi vreo fana a reprezentarii vizuale declarativ-demonstrative a intentiilor regizorale, cred ca daca ceri a 3-hr mental work din partea privitorului, ar trebui sa-l rasplatesti cum se cuvine. however noble the intention, rezultatul a fost ca o salata fara dressing. plus ca... tom hanks si halle berry? really, were these their first choices?!

bun, machiajul, senzational - si ast-ar fi un understatement.

si mai vreau sa pun un infographic genial [cu spoilere, de vazut doar dupa film [ca inainte oricum nu-i nimic de priceput de aici:)].

135 shots that will restore your faith in cinema

135 Shots That Will Restore Your Faith in Cinema from Flavorwire on Vimeo.